Decizia CCR pe reforma pensiilor speciale, amânată pentru 28 decembrie
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, după o deliberare de cinci ore, să amâne pronunțarea asupra reformei pensiilor speciale pentru data de 28 decembrie 2025. Această reformă este crucială, având implicații directe asupra a 131 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia CCR are, de asemenea, un impact semnificativ asupra mandatului lui Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, care se află în fruntea Guvernului. Amânarea a fost generată de divergențele de opinie dintre magistrații CCR, care au discutat pe marginea obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, va fi discutată pe 28 decembrie, la ora 13:00”, se arată în comunicatul CCR.
De ce a sesizat ICCJ, condusă de Lia Savonea, CCR
Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru a verifica constituționalitatea Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Această lege a fost contestată pe baza mai multor argumente, printre care se numără discriminarea între magistrați și alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, afectarea independenței justiției și eliminarea, în fapt, a pensiei de serviciu pentru magistrați.
De asemenea, legea contravine standardelor internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), nesocotește caracterul obligatoriu al deciziilor CCR și conține termeni ambigui, ceea ce o face incompatibilă cu principiile de claritate și previzibilitate ale unui stat de drept.
Prevederile legii adoptate de Guvernul Bolojan
Pe 2 decembrie, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege care vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Această nouă propunere a fost adoptată după ce forma inițială a fost declarată neconstituțională de CCR.
Printre modificările propuse se numără corelarea vârstei de pensionare a magistraților cu cea standard din sistemul public de pensii, stabilirea vârstei minime de pensionare la 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și impunerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani. De asemenea, se preconizează o creștere graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare nouă generație de magistrați, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.
Proiectul stipulează că pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții în ultimele 60 de luni de activitate, fără ca pensia netă să depășească 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Totodată, se restrâng prevederile referitoare la bonificația de 1% și la actualizarea pensiilor de serviciu, aplicându-se doar persoanelor care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.
Controverse și reacții în jurul reformei
Proiectul a fost contestat la CCR, care pe 20 octombrie l-a declarat neconstituțional, invocând nerespectarea termenului legal pentru obținerea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această situație a generat nemulțumiri în rândul magistraților și a stârnit controverse în societate, având în vedere impactul semnificativ asupra sistemului judiciar din România.
În acest context, liderul partidului AUR, George Simion, a declarat că justiția din România este acaparată de un sistem care conduce din umbră, subliniind că întoarcerea doamnei Kovesi nu reprezintă o soluție viabilă pentru problemele actuale ale justiției.