Deficitul bugetar al României în 2025: O analiză detaliată
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,4% din PIB. Această valoare este semnificativ mai mică decât deficitul de 7,15% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior. Această scădere cu aproape 1% din PIB este un semn pozitiv, dar ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe.
Autoritățile au atribuit această îmbunătățire a deficitului creșterii veniturilor și unei gestionări mai prudente a cheltuielilor. Veniturile bugetului general au totalizat 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2025, înregistrând o creștere de 13% față de aceeași perioadă din 2024. Această majorare a fost susținută de avansul veniturilor curente și de atragerea fondurilor europene, ceea ce sugerează o reorientare strategică a cheltuielilor către investiții și proiecte finanțate din bani europeni.
Structura veniturilor bugetare
Analizând structura veniturilor, impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 53,43 miliarde de lei, cu o creștere de 19,4% comparativ cu 2024. Această creștere a fost influențată în mod semnificativ de avansul încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 72,6%. De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, ceea ce reflectă o dinamică pozitivă a fondului de salarii, în ciuda eliminării unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde de lei, înregistrând o creștere anuală de 10,1%. Această evoluție a fost determinată de eliminarea excepțiilor de la plata contribuției de sănătate și de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii. Impozitul pe profit a generat 39,30 miliarde de lei, cu o creștere de 14,2% față de perioada similară din 2024, ceea ce sugerează o îmbunătățire a performanțelor financiare ale companiilor.
Cheltuielile bugetare și impactul acestora
Cheltuielile bugetare au ajuns la 713,68 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 9,9% față de 2024. Raportate la PIB, acestea au crescut de la 36,93% la 37,52%, ceea ce reprezintă un plus de 0,59 puncte procentuale. Această creștere a cheltuielilor este semnificativă, dar ritmul de expansiune s-a temperat comparativ cu anul precedent, ceea ce poate indica o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice.
Cheltuielile de personal au ajuns la 154,13 miliarde de lei, cu o creștere de 4,1% față de 2024, dar ca pondere în PIB, acestea au scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Această scădere se datorează reducerii unor sporuri și măsurilor de limitare a costurilor salariale. De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în principal datorită majorărilor de la nivel local și a cheltuielilor mai mari din Fondul național de asigurări de sănătate.
Investițiile și perspectivele economice
Cheltuielile pentru investiții, inclusiv programele de dezvoltare din fonduri interne și externe, s-au ridicat la 108,39 miliarde de lei, cu o creștere de 16,4% față de 2024. Această tendință de creștere a investițiilor este esențială pentru stimularea economiei și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile pe termen lung.
În concluzie, deși deficitul bugetar a scăzut, provocările rămân. Creșterea cheltuielilor și a veniturilor trebuie gestionată cu atenție pentru a asigura stabilitatea economică a României în anii următori. Este esențial ca autoritățile să continue să prioritizeze investițiile și să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice pentru a sprijini o dezvoltare economică sustenabilă.