Europa își întărește apărarea
Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele NATO desfășoară exerciții în regiunea baltică. În România, președintele Nicușor Dan recunoaște că țara și-a îmbunătățit răspunsul la amenințarea dronelor, dar nu este complet pregătită.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, declara pe 17 septembrie 2026, la TVN24, că planul rusesc ar include atacuri asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia, iar scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5 și slăbirea alianței. Franța a organizat o reuniune de urgență, iar Emmanuel Macron a afirmat că amenințarea hibridă rusească s-a intensificat. Germania pregătește spitale pentru război, după tentativa de atac cu drone din Leipzig, despre care cancelarul Friedrich Merz a spus că ar fi fost pregătită de Rusia. Armata germană vrea primul regiment de drone anul viitor, cu rază de până la 500 km.
România promite 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat în fața NATO că România va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035: 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru infrastructură și securitate. MApN a inițiat un proces de modernizare a structurii de forțe, cu efect asupra achizițiilor de tehnică și muniții.
Planul de înzestrare a Armatei României vizează următorii 10 ani, cu priorități în șase categorii NATO: angajare (armament individual modern, avioane F-35, tancuri, HIMARS, obuziere de 155 mm), protecție (Patriot, Piranha 5), consultare-comandă-control, informații (drone tactice, senzori, radare), proiecție (C-130 Hercules, C-27J Spartan) și sustenabilitate. Programul până în 2044 prevede aproximativ 120.000 de militari activi, dotați cu tehnică modernă.
ECHIPAMENTE PRIN PLANUL DE ÎNZESTRARE: F-35 – 32 de aeronave, 6,5 miliarde USD; PATRIOT – 7 sisteme, inclusiv unul nou pentru înlocuirea celui donat Ucrainei; ABRAMS – 54 tancuri plus 12 derivate, 1,07 miliarde USD, livrare completă estimată pentru 2028; K9 THUNDER – 54 de obuziere autopropulsate; HIMARS – 54 de lansatoare; PIRANHA 5.
Controverse privind programul SAFE și Rheinmetall
Experții avertizează că realizarea obiectivelor depinde de implementarea programelor finanțate prin SAFE. România a împrumutat 16,68 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru echipamente militare și infrastructură. O parte importantă ajunge la Rheinmetall, fapt criticat de șeful ROMARM. Din SAFE: 3,3 miliarde € pentru 298 vehicule de luptă pe șenile și derivate; 981,9 milioane € pentru 7 Skynex, 2 Skyranger și 2 Millennium; 920 milioane € pentru 2 nave de patrulare și 2 nave pentru scafandri; 449,7 milioane € pentru muniție AHEAD de 35 mm — total aproximativ 5,69 miliarde €.
Răzvan Pîrcălăbescu a declarat, la o întâlnire cu ministrul Apărării Radu Miruță, că industria română are potențial. Rheinmetall a evaluat pachetul la 5,7 miliarde de euro, iar livrările încep în 2028. Contractul de 920 de milioane € prevedea preluarea șantierului Damen din Mangalia, intrat în faliment în aprilie, dar reprezentanții companiei nu s-au prezentat la licitații. Criticii acuză Rheinmetall că așteaptă o scădere a prețului. În negocieri, compania ar fi cerut majorarea prețurilor cu o treime, iar după refuz a anunțat reducerea producției în România.
Număr record de incidente cu drone în România
În primele opt luni ale anului au fost înregistrate 30 de drone intrate pe teritoriul țării, dintr-un total de 49 de incidente de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Cel mai grav s-a produs în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă kamikaze a căzut pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje; o femeie de 53 de ani și fiul său de 14 ani au suferit arsuri.
Nicușor Dan a declarat la CNN International că România nu este complet pregătită, dar a primit ajutor din partea SUA cu radare și echipamente de interceptare. Președintele a apreciat că Donald Trump are dreptate în privința contribuțiilor europene la apărarea comună. El consideră că un atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, iar oficialii Alianței transmit că nu există pericol iminent. România și NATO insistă însă asupra pregătirii Europei pentru situații de criză.