17 state UE cer păstrarea fondurilor pentru agricultură și coeziune în bugetul 2028–2034
Președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au reunit 17 state membre ale Uniunii Europene în jurul unei poziții comune privind viitorul buget comunitar pentru perioada 2028–2034. Țările din grupul „Prietenilor Coeziunii” cer ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități ale viitorului Cadru Financiar Multianual și să nu fie reduse suplimentar fondurile destinate acestor domenii.
Demersul vine în timp ce șase state conduse de Germania solicită diminuarea cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus de Comisia Europeană. Cele 17 state au transmis o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, în pregătirea următoarei etape a negocierilor, înaintea reuniunii Consiliului European din 15 și 16 octombrie.
România și Italia au coordonat poziția comună a grupului
Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că România și Italia au coordonat această inițiativă în cadrul Grupului „Prietenilor Coeziunii”, format din 17 state membre. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a scris președintele pe Facebook.
În luna iunie, Nicușor Dan și Giorgia Meloni au organizat prima reuniune de coordonare la nivel de lideri a „Prietenilor Coeziunii”. Statele semnatare sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Ce solicită cele 17 state
Poziția comună nu se limitează la păstrarea finanțării pentru agricultură și politica de coeziune. Statele semnatare cer și resurse suplimentare pentru domenii prioritare. „Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, precum și alocarea de resurse suplimentare priorităților de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”, a transmis Nicușor Dan.
Cele 17 state sunt dispuse să participe constructiv la discuțiile privind noile „resurse proprii” ale Uniunii Europene, adică noi surse de venituri care ar alimenta direct bugetul comunitar. „În același timp, reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”, a scris președintele. Statele din grup susțin că aceste noi resurse ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive.
Disputa pe bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028–2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, conceput în jurul unor priorități precum competitivitatea, securitatea, reziliența și dezvoltarea regiunilor. Propunerea a generat poziții diferite între statele membre.
Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au transmis la sfârșitul lunii septembrie o scrisoare prin care au cerut reducerea bugetului european cu „câteva sute de miliarde de euro”. Cele șase state susțin că volumul general al viitorului CFM trebuie să fie unul care poate fi finanțat realist de principalii contributori și că toate domeniile de cheltuieli trebuie să participe la efortul de reducere, redirecționând resurse către securitate și apărare, competitivitate, inovare, migrație și suveranitate.
Rambursarea datoriei pandemiei și negocierile dificile
Negocierile sunt complicate și de obligațiile financiare rezultate în urma împrumuturilor contractate de Uniunea Europeană pentru programul de redresare după pandemia de COVID-19. Propunerea Comisiei pentru bugetul 2028–2034 include aproximativ 25 de miliarde de euro anual pentru rambursarea împrumuturilor aferente NextGenerationEU. Cele 17 state au cerut din nou amânarea rambursării acestei datorii și s-au opus reducerii contribuțiilor la bugetul UE de care beneficiază unele dintre statele mai bogate, mecanisme cunoscute drept „rabaturi”.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că diferențele dintre statele membre vor duce la negocieri dificile pentru bugetul european 2028–2034, subliniind necesitatea ca un acord să fie încheiat până la sfârșitul anului, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru noul exercițiu financiar. Nicușor Dan și Giorgia Meloni urmează să găzduiască o reuniune informală a celor 17 state în marja Consiliului European din 15 și 16 octombrie.