Călin Georgescu și libertatea unui om. Dreptatea nu se face cu prețul dezbinării

Ninel Peia: Dreptatea nu se face cu prețul dezbinării unei națiuni

Senatorul Ninel Peia, din partea grupului parlamentar PACE – Întâi România, a readus în atenția publică tema libertății individuale și a prezumției de nevinovăție în contextul cazului Călin Georgescu. Într-un comunicat transmis, senatorul subliniază importanța respectării principiilor necesității și proporționalității măsurilor preventive și menținerea echilibrului dintre autoritatea statului, drepturile fundamentale și stabilitatea socială.

„O națiune nu devine mai puternică atunci când un om este privat de libertate, ci atunci când fiecare cetățean are certitudinea că libertatea sa nu poate fi restrânsă decât în condițiile stricte ale legii, că prezumția de nevinovăție nu este o simplă formulă rostită în sălile de judecată și că dreptatea nu trebuie niciodată confundată cu pedeapsa aplicată înaintea unei condamnări”, a declarat Ninel Peia.

Senatorul arată că respectul față de principiile statului de drept l-a determinat să abordeze o problemă care depășește limitele unui dosar penal și privește relația dintre exercitarea autorității statului, protejarea libertăților fundamentale și menținerea echilibrului social.

„Cazul Călin Georgescu a readus în atenția publică o dilemă juridică și constituțională asupra căreia avem nu numai dreptul, ci și responsabilitatea de a reflecta, fără ca această reflecție să fie confundată cu o apreciere asupra vinovăției unei persoane sau cu o încercare de a anticipa soluția unei instanțe”, afirmă Peia.

El ridică întrebarea ce se întâmplă atunci când o măsură preventivă, justificată inclusiv prin necesitatea protejării ordinii publice, este urmată de manifestații repetate, de tensiuni între cetățeni și autorități și de accentuarea neîncrederii în instituțiile statului.

Senatorul precizează că o asemenea întrebare nu contestă autoritatea justiției și nici obligația cetățenilor de a respecta hotărârile judecătorești, ci exprimă preocuparea pentru modul în care principiile necesității și proporționalității funcționează într-o societate democratică.

Peia amintește că arestarea preventivă nu reprezintă o pedeapsă aplicată înaintea stabilirii vinovăției, ci o măsură procesuală excepțională, destinată să asigure buna desfășurare a procesului penal. El invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauzele Letellier împotriva Franței din 1991 și Buzadji împotriva Republicii Moldova din 2016, care au reafirmat necesitatea unor motive relevante și suficiente pentru justificarea privării de libertate și importanța examinării măsurilor alternative.

Senatorul subliniază că măsurile adoptate de instituțiile statului, chiar atunci când urmăresc scopuri legitime, pot genera consecințe care influențează climatul social și încrederea cetățenilor în autorități. El distinge între exercitarea pașnică a dreptului constituțional la întrunire și situațiile în care apar incidente sau riscuri concrete pentru siguranța persoanelor.

„Interesul public general nu se confundă cu interesul procesual al unei anumite cauze. Societatea are nevoie, în egală măsură, de o justiție capabilă să cerceteze faptele fără constrângeri, de instituții care să garanteze siguranța cetățenilor și de respectarea libertăților fundamentale”, transmite Peia.

El precizează că nu își propune să formuleze concluzii asupra dosarului, să aprecieze temeinicia unei hotărâri sau să solicite pronunțarea unei soluții, ci consideră că responsabilitatea constituțională a unui senator include preocuparea pentru modul în care legislația protejează drepturile fundamentale.

„Maturitatea unei democrații nu se măsoară numai prin capacitatea instituțiilor de a exercita autoritatea conferită de lege, ci și prin respectarea limitelor constituționale ale acestei autorități”, subliniază senatorul.

Ninel Peia avertizează că într-o societate marcată de tensiuni și neîncredere este nevoie de echilibru și de convingerea că legea trebuie aplicată cu aceeași rigoare tuturor cetățenilor, indiferent de identitatea, convingerile sau poziția lor publică.

„Forța unui stat de drept nu constă numai în autoritatea de a restrânge libertatea atunci când legea o permite, ci și în capacitatea de a păstra echilibrul dintre necesitate, proporționalitate și respectul pentru demnitatea umană”, conchide Ninel Peia, senator al României și chestor al Senatului.