Generalul Virgil Bălăceanu avertizează: Rusia urmărește să destabilizeze România prin sabotaje
Acțiunile de sabotaj atribuite Rusiei reprezintă o amenințare care depășește pagubele materiale și pot pune în pericol vieți omenești, avertizează analistul militar, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Într-o intervenție la Realitatea Plus, acesta a explicat că astfel de operațiuni urmăresc să amplifice teama de război în societate, să submineze încrederea populației în instituțiile statului și să creeze o stare de nesiguranță care poate influența inclusiv procesele democratice.
Potrivit generalului, delimitarea dintre sabotaj și terorism poate deveni dificilă atunci când atacurile provoacă victime, iar efectele unor asemenea operațiuni trebuie analizate atât din perspectiva securității, cât și a consecințelor politice și sociale pe termen lung.
„Sunt extrem de periculoase. Acțiunile de sabotaj pot duce la pierderi materiale, dar și la pierderi de vieți omenești. La un moment dat, este dificil să faci distincția între o acțiune de sabotaj și una teroristă, mai ales dacă în urma acesteia există numeroase victime”, a declarat Virgil Bălăceanu.
Analistul militar a subliniat că Rusia vizează și diminuarea sprijinului acordat Ucrainei, prin extinderea acțiunilor asupra infrastructurii de transport și a întreprinderilor din industria de apărare, inclusiv asupra celor implicate în consolidarea capacităților militare europene.
„Rusia urmărește, prin aceste acțiuni, destabilizarea societății, în sensul creării sau amplificării unei psihoze a războiului, care este deja prezentă în România. Aceste acțiuni duc la scăderea încrederii în instituțiile statului și în capacitatea acestuia de a asigura desfășurarea vieții în condiții de normalitate, securitatea cetățenilor, precum și protecția infrastructurii critice și a întreprinderilor”, a explicat generalul în rezervă.
El a atras atenția că Moscova nu urmărește obiective pe termen scurt și acordă o atenție deosebită creării unor situații care să influențeze procesele democratice, inclusiv alegerile, și să favorizeze aducerea la putere a unor lideri politici și partide care îi sunt favorabile.
„Un alt obiectiv este reducerea sau anularea sprijinului acordat Ucrainei și extinderea gamei de ținte vizate, inclusiv asupra întreprinderilor din industria de apărare. Dacă analizăm harta Europei și locurile în care au avut loc astfel de acțiuni, observăm că acestea nu au vizat doar zonele de transport al sprijinului militar sau civil destinat Ucrainei ori întreprinderile care produc echipamente pentru aceasta. Au fost vizate și întreprinderi din industria de apărare națională, precum și unități implicate în dezvoltarea industriei de apărare la nivelul Uniunii Europene”, a mai declarat Virgil Bălăceanu.