Moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor: AUR contestă diferența dintre deficitul raportat și cel calculat după metodologia europeană
Cabinetul condus de Luca Niculescu se confruntă miercuri cu primul demers de contestare parlamentară de la preluarea mandatului. Este vorba despre o moțiune simplă îndreptată împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, inițiată de AUR și susținută prin semnăturile a 34 de parlamentari.
Unul dintre principalele reproșuri formulate de inițiatori vizează discrepanța de peste 28 de miliarde de lei dintre deficitul bugetar comunicat de Ministerul Finanțelor și cel determinat conform standardelor europene, pentru prima jumestate a anului 2026. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe ministru de lipsă de transparență în raportarea deficitului bugetar.
Petrișor Peiu: „Amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei”
Petrișor Peiu îi solicită ministrului să clarifice care este valoarea reală a deficitului și să prezinte modul în care poate fi justificată diferența dintre calculul realizat pe baza metodologiei europene și cel bazat pe sistemul de numerar.
„Amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde apar cifrele incomode”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Potrivit datelor Eurostat invocate de Peiu, în primul trimestru al anului 2026 România a înregistrat un deficit bugetar de 7,4% din PIB-ul trimestrial, pe serie brută, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lei. În trimestrul al doilea, deficitul a urcat la 7,8% din PIB-ul trimestrial, adică puțin peste 39 de miliarde de lei. În total, deficitul calculat potrivit metodologiei ESA a depășit 69 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului.
În schimb, pentru aceeași perioadă, Ministerul Finanțelor a comunicat un deficit bugetar de numai 41 de miliarde de lei, calculat pe metodologia în numerar. Diferența dintre cele două raportări depășește 28 de miliarde de lei.
Peiu a mai arătat că ministrul anunță acum, într-un alt guvern, că deficitul bugetar la nouă luni este de aproximativ 78 de miliarde de lei, tot în numerar, iar datele privind deficitul calculat potrivit metodologiei ESA transmise de România către Eurostat vor fi disponibile abia în ianuarie 2027. „Se pare că românii trebuie să aștepte statisticile de la Bruxelles pentru a înțelege pe deplin situația bugetului de la București”, a afirmat senatorul AUR.
Critici privind menținerea lui Nazare în funcție
Petrișor Peiu critică și menținerea lui Alexandru Nazare în funcția de ministru al Finanțelor după schimbarea guvernului Bolojan. El a subliniat că Nazare a fost ministru al Finanțelor în guvernul Bolojan, guvern demis prin moțiunea de cenzură inițiată inclusiv de PSD, pe motivul eșecului politicilor sale economice și sociale, iar după șase luni de criză politică PSD a votat învestirea guvernului Luca Niculescu, dar a acceptat păstrarea în funcție a aceluiași ministru.
„Cu alte cuvinte, partidul care a demis un guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale”, a spus Peiu. El a apreciat că această contradicție nu poate avea decât două explicații: fie ministrul Finanțelor este un simplu executant, lipsit de autoritate reală asupra deciziilor fiscale, fie actualul guvern, susținut de PSD, continuă în deplină înțelegere politica economică a guvernului Bolojan, pe care același PSD o condamna cu doar câteva luni în urmă.
„În ambele situații, schimbarea guvernului pare să fi fost mai degrabă o operațiune de culise decât o schimbare reală a direcției economice”, a mai declarat liderul senatorilor AUR. El a admis că actualul guvern se află în funcție de prea puțin timp și ar fi incorect să-i fie atribuită vreo vină pentru execuția bugetară din primele nouă luni, dar a subliniat că ministrul Finanțelor este același, iar cifrele publicate de ministerul pe care îl conduce arată cine a suportat și continuă să suporte povara politicilor sale fiscale.
Alte solicitări din moțiune
Criticile din moțiune nu se limitează la indicatorii bugetari. Semnatarii documentului cer lămuriri și cu privire la obligațiile financiare neachitate de stat către firme, întârzierile la plata concediilor medicale, decontările aferente schemelor de compensare a energiei, precum și restanțele pentru proiectele derulate prin programul „Anghel Saligny”.
Inițiativa opoziției vine în contextul publicării celor mai recente date privind execuția bugetară. Potrivit cifrelor prezentate de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB, în scădere față de nivelul de 5,31% înregistrat în intervalul similar din 2025.