Deficitul de grefieri pune presiune pe instanțele din România
Fostul președinte al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, avertizează că instanțele de judecată din România se confruntă cu o lipsă acută de personal, situație care afectează în mod direct activitatea grefierilor. Într-o intervenție televizată, acesta a explicat că angajații rămași în sistem sunt nevoiți să desfășoare o activitate care depășește cu mult programul normal de opt ore pe zi.
Potrivit lui Greblă, nemulțumirile grefierilor sunt legate în primul rând de volumul foarte mare de muncă și de condițiile în care lucrează. El a subliniat că suprasolicitarea profesională reprezintă unul dintre principalele motive de nemulțumire în rândul acestor angajați, iar problemele sunt amplificate de lipsa unui sistem de salarizare considerat echitabil pentru toate categoriile de personal implicate în actul de justiție.
Apel la un sistem salarial echitabil în Justiție
Fostul șef al AEP a atras atenția că funcționarea instanțelor nu depinde exclusiv de activitatea judecătorilor și a magistraților, ci și de contribuția personalului auxiliar și tehnic. În opinia sa, toate categoriile profesionale din sistemul judiciar au un rol important, fiecare în funcție de responsabilitățile și pregătirea sa.
„O altă problemă importantă este lipsa unui sistem de salarizare echitabil pentru toți cei care contribuie la înfăptuirea actului de justiție: magistrați, judecători, personal auxiliar și personal tehnic. Toți participă la realizarea actului de justiție, fiecare în funcție de responsabilitățile și pregătirea profesională pe care le are. De aceea, este nevoie de un sistem salarial care să țină cont de contribuția fiecărei categorii de personal”, a declarat Toni Greblă.
Dialogul social, considerat tot mai slab
Pe lângă problemele din sistemul judiciar, Toni Greblă a abordat și tema dialogului social, despre care consideră că și-a pierdut tot mai mult din importanță. Acesta a amintit de perioada în care contractele colective de muncă erau negociate atât la nivel de ramură, cât și la nivelul fiecărei unități, iar problemele din diferite domenii erau soluționate prin acorduri între părți.
„Dialogul social și-a pierdut tot mai mult din importanță, iar astăzi pare că nimeni nu mai încearcă să rezolve problemele prin negociere, înțelegere și discuții constructive. În trecut, aveam o tradiție a contractelor colective de muncă, atât la nivel de ramură, cât și la nivel de unitate. Sindicatele și patronatele purtau un dialog sincer și profesionist, iar de cele mai multe ori reușeau să ajungă la soluții acceptate de ambele părți, fără conflicte sociale”, a afirmat fostul președinte al AEP.
Propunere privind salariul minim de 5.000 de lei
Referindu-se la solicitarea sindicatelor privind creșterea salariului minim brut la 5.000 de lei, Toni Greblă a explicat că o asemenea majorare ar trebui să fie însoțită de măsuri fiscale din partea statului. El consideră că Guvernul ar putea reduce contribuțiile și taxele aplicate veniturilor salariale, astfel încât costurile suplimentare să nu fie suportate exclusiv de angajatori.
„Dacă sindicatele intenționează să solicite creșterea salariului minim brut la 5.000 de lei, statul ar trebui să facă, la rândul său, un efort și să reducă taxele și contribuțiile aplicate veniturilor din muncă. O asemenea măsură ar diminua povara angajatorilor și ar putea aduce avantaje ambelor părți. Prin reducerea sumelor încasate de stat din taxarea muncii, angajatul ar putea primi mai mulți bani în mână, în timp ce costurile suportate de angajator ar putea rămâne mai mici”, a conchis Toni Greblă.