Estimarea lui Adrian Câciu: datoria publică a crescut cu 33 de miliarde de euro în 15 luni
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu susține că România a contractat împrumuturi brute de aproximativ 60 de miliarde de euro în numai 15 luni, în perioada Guvernului Bolojan. Potrivit estimării prezentate de acesta, datoria publică ar fi crescut în același interval cu circa 33 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna că fiecare român este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro.
În lei, cele 60 de miliarde de euro împrumuturi brute înseamnă peste 300 de miliarde de lei. Adrian Câciu a explicat că în această sumă intră atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență și acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas.
„În aproximativ 15 luni, în perioada Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de aproximativ: 60 de miliarde de euro. Adică peste 300 de miliarde de lei. Vorbim despre împrumuturi brute – aici intră atât finanțarea deficitului, dar și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, precum și acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas”, a scris Câciu.
Cum a calculat Adrian Câciu creșterea datoriei publice
Din totalul împrumuturilor contractate în această perioadă, fostul ministru al Finanțelor estimează că majorarea efectivă a datoriei publice a României ar fi de aproximativ 33 de miliarde de euro, echivalentul a circa 174 de miliarde de lei. Câciu precizează însă că este vorba despre o estimare, nu despre o cifră oficială finală, deoarece Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice până la nivelul lunii august.
„Dar cu cât a crescut datoria publică? Estimarea prudentă, pe baza ultimelor date oficiale disponibile și a împrumutului SAFE încasat ulterior, indică aproximativ 33 de miliarde de euro. Adică aproximativ 174 miliarde lei. Fiecare român, copil, pensionar, persoana activă, este mai dator cu aproximativ 1800 euro după doar 15 luni”, a scris el.
Fostul ministru a explicat și cum a ajuns la această estimare. Potrivit acestuia, la ultima raportare disponibilă, cea pentru luna mai, datoria publică ajunsese la 1.194 de miliarde de lei, iar ulterior România a încasat, în august, 2,5 miliarde de euro prin SAFE. „Iar SAFE este împrumut, adaugă la datoria publică”, a precizat Câciu.
El a menționat că a ales să nu adauge mecanic la datorie și deficitul acumulat după luna mai, întrucât, până la publicarea datelor oficiale, nu poate fi determinat riguros ce parte din acesta s-a transformat în datorie suplimentară și ce parte a fost gestionată prin bufferul Trezoreriei și prin celelalte ajustări stoc-flux.
Costurile cu dobânzile, în creștere
Adrian Câciu a vorbit și despre costurile tot mai mari cu dobânzile, susținând că acestea cresc în condițiile în care statul contractează împrumuturi noi la dobânzi mai ridicate decât cele aferente unor datorii mai vechi. „Când vedem o creștere a cheltuielilor cu dobânzile să nu ne mirăm de acel plus de 8,1 miliarde lei când adaugi stocului de datorie cel puțin 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7% și refinanțezi datorii care aveau dobânzi de 3% cu datorie nouă luată la dobândă de peste 7%”, a spus acesta.
Potrivit datelor oficiale prezentate în material, la finalul anului 2025, datoria publică guvernamentală a României era de 1.255,6 miliarde de lei, în timp ce datoria publică totală ajunsese la 1.284 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a explicat că evoluția datoriei a fost determinată de finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei de valută a Trezoreriei.
În septembrie, premierul interimar Ilie Bolojan declara că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente creditelor contractate în anii anteriori.