Florin Cîțu acuză Ministerul Finanțelor că induce în eroare opinia publică privind deficitul bugetar
Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu susține că datele Eurostat arată o deteriorare accentuată a deficitului bugetar în trimestrul al doilea din 2026 și critică modul în care Ministerul Finanțelor prezintă evoluția acestui indicator. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, acesta avertizează că diferențele dintre cifrele folosite în comunicarea publică pot crea o imagine înșelătoare asupra situației bugetare.
Creștere de 3,7 puncte procentuale în trimestrul al doilea
Florin Cîțu invocă datele Eurostat, potrivit cărora deficitul bugetar a crescut de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. El arată că saltul de 3,7 puncte procentuale este mai mare decât orice creștere de la un trimestru la altul înregistrată în 2024. De asemenea, compară valoarea de 9,2% cu cea din același trimestru al anului precedent, când deficitul se situa la 7,7%.
„Deteriorarea abruptă a deficitului nu se rezolvă prin schimbarea numitorului”, susține fostul ministru, care adaugă că datele Eurostat sunt clare în privința amplorii acestei evoluții.
Disputa privind cifra de 3,4%
Florin Cîțu acuză Ministerul Finanțelor că pune în discuție un indicator care nu poate fi comparat direct cu cel publicat de Eurostat. Potrivit explicațiilor sale, procentul de 3,4% se referă la deficitul cumulat în primele șase luni, fără ajustare sezonieră și raportat la PIB-ul întregului an, în timp ce valoarea de 9,2% privește un singur trimestru, ajustat sezonier, raportat la PIB-ul acelui trimestru.
„Măsoară lucruri diferite. Nu se compară direct. Cifra de 3,4% nu infirmă deteriorarea arătată de Eurostat”, afirmă fostul ministru de Finanțe.
Ținta de 6% din PIB, dificil de atins în a doua jumătate a anului
Florin Cîțu consideră că însăși cifra invocată de minister evidențiază dificultatea reducerii deficitului bugetar. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, susține el, deficitul din a doua jumătate a anului ar trebui să se încadreze în limita de 2,6% din PIB anual.
Fostul ministru compară această valoare cu deficitele înregistrate în semestrele secunde din anii precedenți: 4,2% din PIB anual în semestrul al doilea din 2025 și 5,5% în 2024. În acest context, el avertizează că actualul guvern trebuie să livreze o corecție abruptă și să inverseze profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul al doilea a fost mai mare decât în primul.
Solicitare de explicații privind ajustarea fără afectarea economiei
În finalul mesajului, Florin Cîțu cere Ministerului Finanțelor să prezinte date care să susțină ipoteza unei deteriorări temporare și să explice cum va fi realizată ajustarea bugetară promisă fără a afecta economia.
„Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară și să explice cum va realiza ajustarea promisă fără să omoare economia. Schimbarea numitorului nu ține loc de explicație”, conchide fostul ministru de Finanțe.