CCR decide dacă un Guvern demis mai putea legifera prin OUG
Curtea Constituțională a României urma să pronunțe miercuri decizia în cazul sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea vizează OUG nr. 38/2026, referitoare la programul SAFE, adoptată și transmisă spre publicare de Cabinetul Bolojan după ce Executivul fusese demis prin moțiune de cenzură.
Acuzațiile aduse Guvernului interimar
Grindeanu a cerut Curții să constate că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui Guvern demis prin moțiune de cenzură. El susține că actul contravine Constituției și solicită obligarea Guvernului să se abțină de la emiterea unor acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită doar atribuții de administrare curentă a treburilor publice.
Potrivit sesizării, conflictul constituțional este generat de „două conduite neconstituționale ale Guvernului României, distincte, dar convergente prin efectele lor”. Prima vizează momentul adoptării și publicării ordonanței, după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, actul fiind publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai. A doua conduită contestată se referă la reglementarea prin OUG a unor domenii aflate deja în procedură legislativă în Parlament.
„Abuz de drept public” invocat de Grindeanu
Președintele Camerei Deputaților susține că unele proiecte și propuneri legislative se aflau în dezbaterea celor două Camere sau chiar pe ordinea de zi a plenului, iar Guvernul s-ar fi transformat „într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, încălcând rolul acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării. El apreciază că adoptarea și publicarea ordonanței în perioada 5-8 mai 2026 a constituit un „abuz de drept public”.
Efectele ordonanței asupra activității Parlamentului
Potrivit sesizării, publicarea ordonanței în Monitorul Oficial pe 8 mai a produs efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce a afectat direct activitatea legislativă a Parlamentului. În aceste condiții, procedurile parlamentare deja începute în privința unor materii reglementate prin ordonanță își pierd finalitatea practică, iar Parlamentul ajunge să dezbată legi referitoare la domenii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis. Grindeanu susține că această situație generează „incertitudine normativă, insecuritate juridică” și afectează principiul economiei de mijloace legislative.
Ce solicită președintele Camerei Deputaților
Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de emiterea OUG nr. 38/2026, și să stabilească conduita pe care autoritățile publice implicate trebuie să o urmeze pentru respectarea prevederilor constituționale. De asemenea, solicită ca Guvernul să fie obligat să nu mai emită acte normative cu forță de lege primară cât timp exercită atribuții limitate la administrarea curentă a treburilor publice, precum și recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative în curs în domeniile reglementate prin ordonanța contestată.