Pîslaru îl propulsează pe Bolojan în brațele lui Kovesi. Mafia microbuzelor: fraudă uriașă pe banii noștri
O premieră de-a dreptul șocantă are loc în cadrul executivului românesc, după ce Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că va sesiza Parchetul European în legătură cu achiziția microbuzelor electrice destinate elevilor. Această decizie vine pe fondul unor suspiciuni grave legate de prețurile exorbitante plătite pentru aceste autovehicule, care au fost achiziționate la valori semnificativ mai mari decât cele practicate pe piața europeană.
Într-o declarație publică, Pîslaru a subliniat că „modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată”, evidențiind discrepanțele alarmante între prețurile plătite pentru microbuze identice în diferite județe. Astfel, sumele variază între 99.000 euro și 263.000 euro per unitate, fără a exista modificări tehnice care să justifice aceste diferențe. Această situație ridică suspiciuni de înțelegere între firme, sugerând un preț de cartel care nu reflectă realitatea pieței.
Scandalul achiziției de microbuze electrice
Scandalul a ieșit la iveală în vara anului 2024, când jurnaliștii au descoperit că prețurile plătite pentru microbuze erau duble sau chiar triple față de cele obișnuite în Uniunea Europeană. Dragoș Pîslaru a trimis corpul de control pentru a investiga aceste nereguli, iar rezultatele au fost publicate abia după trei luni de la inițierea verificărilor.
Ministrul a menționat că nu doar prețurile sunt problematice, ci și discrepanțele între listele localităților beneficiare și cele care au primit efectiv microbuze. Deși ministerul nu are autoritatea de a emite verdicte definitive, Pîslaru a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței pentru a clarifica aceste aspecte.
Ilie Bolojan și scandalul microbuzelor electrice
Ilie Bolojan, pe atunci președinte al Consiliului Județean Bihor, a fost implicat în scandalul achiziției microbuzelor electrice, anunțând în august 2024 că au fost demarate procedurile pentru achiziția a 25 de microbuze electrice, cu un cost estimat de peste 30 milioane de lei. Deși suma finală plătită a fost mai mică, de aproximativ 1,1 milioane de lei per microbuz, aceasta rămâne exorbitantă comparativ cu prețurile din Uniunea Europeană, care se situează între 80.000 și 90.000 de euro.
Pîslaru a subliniat că a sesizat DLAF-ul pentru a investiga suspiciunile legate de posibile interferențe și ajustarea ofertelor la bugetul maximal, nu la cel mai bun preț disponibil. Deși DNA-ul nu este în acest moment între autoritățile sesizate, Pîslaru a menționat că discuțiile se concentrează pe fonduri europene.
Profituri uriașe pentru Aveuro International SRL
În Bihor și în alte județe, contractele pentru microbuze electrice au fost semnate cu firma Aveuro International SRL, condusă de Vlad Mircea Papuc. Această companie a înregistrat creșteri spectaculoase de profit, având un profit de 15,6 ori mai mare în 2024 comparativ cu 2023. Prețul corect pentru un microbuz electric ar fi fost de aproximativ 79.000 de euro, însă autoritățile locale au plătit peste 200.000 de euro, generând un profit de peste 100.000 de euro pentru fiecare unitate.
Mai mult, caietul de sarcini pentru achiziția microbuzelor pare să fi fost redactat cu dedicație pentru firma Aveuro, limitând astfel competiția. Această situație a fost contestată de o altă firmă, dar fără succes, ceea ce sugerează o posibilă coluziune în procesul de achiziție.
Legături politice și corupție
Vlad Papuc, patronul Aveuro, nu a negat profitul uriaș obținut de firma sa, iar legăturile sale cu politica sunt evidente, mama sa fiind șefa Organizației de Femei a PNL Prahova. Această apropiere de baronul Iulian Dumitrescu, anchetat pentru corupție, ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului de achiziție și la influențele politice care ar putea afecta justiția.
În concluzie, scandalul microbuzelor electrice pentru elevi scoate la iveală nu doar nereguli financiare, ci și o rețea complexă de interese politice și economice, care ar putea avea consecințe grave asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului.