Un val de erori în valurile de fonduri europene
Într-o lume ideală, fondurile europene ar fi un balsam pentru inegalitățile economice și sociale care bântuie continentul nostru. În realitate, însă, acestea se scufundă într-un ocean de erori, în care regulile UE și naționale sunt adesea ignorate sau interpretate greșit. În acest labirint de nereguli, nivelul de eroare estimat nu este un semnal de alarmă pentru fraudă sau risipă, ci mai degrabă un far care ne arată cât de multe fonduri nu sunt utilizate în conformitate cu normele stabilite.
Un pas înainte, doi înapoi
În ultimii ani, nivelul total de eroare în cheltuielile pentru coeziune a scăzut de la 6% la 4,8%. O veste bună? Poate, dacă nu am ține cont de faptul că această cifră a rămas în fiecare an peste pragul de 2% stabilit de reguli. Și, ca o ironie a sorții, 2022 a adus un nivel-record de eroare de 6,7%, contrazicând tendința de îmbunătățire.
Un obiectiv măreț, o realizare fragilă
Politica de coeziune a UE are un obiectiv măreț: să reducă disparitățile sociale și economice. Însă, în practică, cheltuielile aferente sunt presărate cu erori, iar eforturile UE de a le reduce nu au avut succesul scontat. Comisia Europeană și țările din UE au în comun un lucru: controale slabe la toate nivelurile. Aceasta este concluzia unui document de analiză publicat de Curtea de Conturi Europeană.
Un sistem de control fragil
Dacă ne imaginăm sistemul de control sub forma unei piramide, baza, sau prima linie de apărare, sunt controalele desfășurate de autoritățile de management din țările UE. Acestea, însă, sunt fragilizate de diferite probleme și ar fi putut preveni peste o treime din erorile identificate de auditori între 2017 și 2022. O a doua linie de apărare sunt controalele efectuate de autoritățile de audit naționale, unde, din păcate, auditorii Curții au observat deficiențe de diferite tipuri, mai mult sau mai puțin grave.
Comisia Europeană: ultima redută
Comisia Europeană, ultima redută, se bazează în evaluările sale pe controalele – fiabile doar într-o anumită măsură – de la nivel național. Autoritățile naționale nu sunt toate la fel de eficace în detectarea cheltuielilor cu erori. În același timp, mijloacele de care dispune Comisia pentru a detecta, a preveni sau a corecta erorile au și ele problemele lor. Verificările pe documente, efectuate de la birou, nu sunt concepute să detecteze cheltuielile cu erori. Comisia ar putea avea un impact mai mare dacă ar realiza mai multe audituri de conformitate pe teren.
Corecțiile financiare: un instrument cu efect limitat
Din arsenalul Comisiei fac parte și corecțiile financiare. Acestea se aplică în caz de probleme grave ale controalelor, pentru ca bugetul UE să nu sufere din cauza cheltuielilor cu erori. Până acum însă, nicio corecție financiară nu a însemnat o pierdere directă de finanțare pentru vreo țară. Autorităților li s-a permis să reutilizeze fondurile respective pentru alte proiecte. Ce efect de descurajare poate exista în astfel de condiții? Doar unul limitat.
Un risc ridicat de cheltuieli neconforme
Auditorii consideră că atât Comisia, cât și statele membre pot verifica mai bine cheltuielile din domeniul coeziunii. Însă, se trage un semnal de alarmă că riscul de cheltuieli neconforme rămâne ridicat. Suprapunerea dintre perioadele multianuale de cheltuieli și fondurile de la UE pentru redresarea post-pandemie înseamnă un plus de presiune pentru unele țări care trebuie să se asigure că banii sunt cheltuiți ca la carte.
Sursa: Realitatea.net