Consultări la Cotroceni pentru desemnarea noului premier
Președintele Nicușor Dan a început luni consultările cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, în contextul crizei politice prelungite. Discuțiile se desfășoară pe durata a 30 de minute pentru fiecare grup parlamentar, urmând ca la finalul zilei șeful statului să anunțe cel de-al patrulea nume de premier desemnat de la declanșarea crizei, în luna mai.
PSD, primul partid la discuții
Partidul Social Democrat este prima formațiune politică ce se întâlnește cu președintele. Înainte de consultări, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat că social-democrații vin la Cotroceni pregătiți să își asume guvernarea și că soluția propusă este un executiv condus de liderul PSD.
„Este momentul ca România să primească șansa de care are nevoie. Și este momentul ca vocea celor aproape 90% dintre români care spun că țara merge într-o direcție greșită să fie auzită. Mergem astăzi la Palatul Cotroceni pregătiți să ne asumăm guvernarea”, a afirmat Claudiu Manda.
Acesta a adăugat că „România are nevoie acum de un Guvern cu puteri depline și de un buget care să ofere predictibilitate economiei și siguranță oamenilor”, iar soluția PSD este clară: „un guvern PSD sau un guvern construit în jurul PSD, condus de Sorin Grindeanu”.
Variante luate în calcul pentru funcția de premier
Surse politice citate de Realitatea PLUS susțin că în PSD sunt analizate trei variante pentru funcția de prim-ministru: Sorin Grindeanu, care rămâne varianta oficială, alături de două variante alternative – Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete.
Bogdan Ivan este una dintre figurile mai tinere ale PSD și a ocupat funcții în administrația centrală, în timp ce Alexandru Rogobete face parte din zona executivă a partidului. Cele două nume ar putea fi analizate ca alternative în cazul în care Grindeanu nu va reprezenta soluția acceptată în urma discuțiilor cu președintele.
Programul consultărilor de la Palatul Cotroceni
Conform Administrației Prezidențiale, consultările de luni se desfășoară după următorul program:
14:00 — Partidul Social Democrat (PSD)
14:30 — Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
15:00 — Partidul Național Liberal (PNL)
15:30 — Uniunea Salvați România (USR)
16:00 — Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
16:30 — Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale
17:00 — Partidul S.O.S. România (SOS)
17:30 — Partidul Oamenilor Tineri (POT)
18:00 — Grupul parlamentar Uniți pentru România
Componența delegațiilor partidelor
Delegația PSD este formată din Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Alexandru Rogobete, Ștefan-Ovidiu Popa, Dumitrița Gliga și Simona Bucura-Oprescu.
Delegația PNL va fi condusă de președintele partidului, Ilie Bolojan. Din delegație mai fac parte Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău.
Din partea USR participă președintele Dominic Fritz, ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, ministrul Apărării Radu Miruță, ministrul Economiei Irineu Darău și Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Din partea AUR vor participa Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, iar Mihai Enache ar putea, de asemenea, să facă parte din delegație. Liderul AUR, George Simion, nu va participa la consultări.
Contextul constituțional
După respingerea celor două solicitări de învestitură — Guvernul Veștea, pe 22 iunie, și Guvernul Mureșan, pe 30 septembrie — sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru ca președintele să poată dizolva Parlamentul. De asemenea, au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
Potrivit articolului 89 din Constituție, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Dizolvarea Parlamentului nu este însă obligatorie. Este o prerogativă a președintelui, care poate opta pentru această procedură în condițiile stabilite de Constituție. În cazul dizolvării, procedura duce la organizarea de alegeri parlamentare anticipate.