UDMR ia în calcul o moțiune de cenzură. Condiția care ar declanșa demersul

UDMR amenință cu moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă reforma administrației

Parlamentarii UDMR iau în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, în situația în care Executivul va recurge la procedura asumării răspunderii pentru reforma administrației publice. Anunțul a fost făcut luni de liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, care a precizat însă că formațiunea nu va colabora cu AUR pentru inițierea unui astfel de demers.

Nemulțumirile vizează comasarea localităților

Contestările UDMR se concentrează asupra proiectului de comasare a localităților și asupra criteriilor după care ar urma să fie redesenate limitele administrativ-teritoriale. Csoma Botond susține că o asemenea reorganizare nu poate fi decisă exclusiv în funcție de numărul locuitorilor, ci trebuie să țină cont și de particularitățile istorice, geografice și etnice ale fiecărei zone.

Deputatul a amintit că, în discuțiile despre pragul de populație necesar pentru reorganizarea localităților, au fost vehiculate succesiv mai multe variante, de la 1.500 la 3.000, 5.000 și chiar 10.000 de locuitori.

„Nu suntem împotriva reformei, dar credem că nu se poate face în acest mod. (…) Credem că nu se poate reduce această reformă numai la un criteriu numeric. Trebuie să luăm în considerare și particularități istorice, geografice și etnice”, a declarat Csoma Botond.

El a invocat și angajamentele internaționale ale României, respectiv Convenția privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei, semnată și ratificată de țara noastră. Potrivit articolului 16, limitele administrativ-teritoriale ale unei localități nu pot fi schimbate dacă modificarea afectează în defavoarea ponderea comunității etnice din acea localitate.

UDMR respinge asumarea răspunderii

Reprezentantul UDMR a precizat că formațiunea nu acceptă ca reforma administrației să fie adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului. În opinia sa, proiectul trebuie pregătit prin consultări cu partidele politice și cu specialiștii, iar ulterior să fie supus dezbaterii în Parlament.

„Nicidecum nu suntem de acord ca această reformă să se facă prin angajarea răspunderii Guvernului. Cred că trebuie să elaborăm un proiect cu participarea clasei politice, cu participarea specialiștilor, după aceea să dezbatem acest proiect în Parlamentul României”, a afirmat deputatul.

El a recunoscut că structura administrativă a României este învechită, fiind creată în 1968, dar a atras atenția că o asemenea intervenție nu poate fi făcută în grabă. „Am văzut un heirupism”, a spus Csoma Botond.

Colaborarea cu AUR, exclusă

Întrebat dacă Uniunea va iniția sau va vota o moțiune de cenzură în eventualitatea în care Guvernul își asumă răspunderea pe reforma administrației, Csoma Botond a confirmat că această variantă se află printre opțiunile analizate.

Liderul deputaților UDMR a precizat însă că formațiunea nu intenționează să aibă o asociere politică cu AUR și că ar putea apela la sprijinul altor partide parlamentare.

„Sigur nu dorim să avem nicio legătură politică cu partidul AUR, dar vom uza de toate mijloacele parlamentare pe care le avem, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură cu alte partide, nu cu partidul AUR. Da, luăm în calcul și acest scenariu”, a declarat Csoma Botond.

Experții, necesari în elaborarea reformei

Deputatul UDMR a cerut ca la elaborarea reformei să participe nu doar reprezentanții partidelor, ci și experți din domenii relevante, inclusiv sociologi și specialiști de la Academia Română. El a argumentat că o reorganizare administrativ-teritorială are consecințe importante asupra comunităților și nu trebuie tratată ca o simplă problemă legată de numărul primarilor sau al aleșilor locali.

„Ar trebui să ne așezăm la masă și să discutăm punctual. Avem nevoie de tehnocrați și de specialiști pentru această inițiativă, de la Academia Română, sociologi. Politicul nu se descurcă singur. Nu avem expertiza necesară numai politicienii să facem o asemenea reformă administrativ-teritorială, care este o chestie foarte serioasă”, a explicat Csoma Botond.

Acesta a subliniat că îngrijorarea Uniunii privește efectele pe care comasarea localităților le-ar putea avea asupra reprezentării comunității maghiare. „Nu funcția de primar e importantă, ci situația comunității. Nu e problema cu primarii, e o falsă problemă. E o problemă cu acea comunitate pe care o reprezentăm noi în Parlamentul României”, a mai spus deputatul UDMR.