Pachetul II demonstrează cât de adânc este dublul standard al guvernării PSD și PNL. În timp ce micii antreprenori sunt sufocați cu taxe, amenințați cu închisoarea pentru întârzieri birocratice și obligați să își garanteze personal datoriile, Biserica Ortodoxă Română primește miliarde din bugetul public. Nicio măsură nu îi afectează pe clerici, deși aceștia consumă resurse uriașe și nu produc valoare economică.
SUBVENȚII URIAȘE PENTRU BOR
Potrivit Ministerului Finanțelor, BOR primește anual peste 1,3 miliarde de lei pentru salariile clericilor și întreținerea lăcașurilor de cult. În paralel, primește donații, terenuri și fonduri europene pentru proiecte obscure. În timp ce antreprenorii sunt penalizați pentru întârzieri infime, Biserica se bucură de un flux constant de bani publici fără niciun control real.
CLERUL NU PLĂTEȘTE, CETĂȚEANUL SUPORTĂ
Clericii nu plătesc impozite pe salariile lor subvenționate, dar beneficiază de toate privilegiile funcționarilor publici. Între timp, antreprenorii sunt obligați să accepte POS, să suporte comisioane bancare și să își riște casele pentru a-și salva firmele. Statul pedepsește inițiativa, dar recompensează obediența clerului.
DOSARE ASCUNSE ȘI SCANDALURI ACOPERITE
În timp ce Pachetul II introduce prezumția de vinovăție pentru antreprenori, Biserica este protejată de scandaluri care ar fi trebuit să zdruncine sistemul. Cazurile de pedofilie, devalizarea fondurilor și traficul de influență din structurile BOR sunt mușamalizate. În loc de anchete, avem complicitate și tăcere.
BOR, PARTENER DE LUX AL POLITICULUI
Partidele folosesc Biserica drept mașină de vot și instrument de control social. Subvențiile sunt prețul liniștii electorale. PSD și PNL nu au curajul să limiteze finanțările BOR, în timp ce taie din resursele IMM-urilor și sufocă economia reală. Pachetul II dovedește clar că statul protejează „clienții” politici și religioși, nu cetățeanul de rând.
POVARA PE ECONOMIE
În timp ce peste 6.500 de firme au intrat în insolvență doar în 2024, BOR a primit fonduri record de la buget. Acești bani ar fi putut fi investiți în programe de sprijin pentru IMM-uri, în infrastructură sau în sănătate. În schimb, au fost direcționați către o instituție care nu produce locuri de muncă, ci întreține un aparat privilegiat.