Alexandru Rogobete critică dur reforma Sănătății propusă de Ilie Bolojan și Horațiu Moldovan
Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, îi critică deschis pe Ilie Bolojan și pe președintele CNAS, Horațiu Moldovan, acuzându-i că tratează sistemul medical „aproape exclusiv contabil”. Potrivit acestuia, sănătatea nu poate fi reformată prin tăieri de cheltuieli, ci printr-o abordare care să țină cont de nevoile reale ale pacienților.
Rogobete susține că bugetul Sănătății este unul dintre cele mai dinamice și volatile bugete ale statului și că necesarul de fonduri poate varia puternic de la un an la altul. El explică faptul că estimările nu pot fi făcute cu exactitate, deoarece depind de numărul pacienților, de urgențele care ajung în UPU, de încărcarea secțiilor ATI, de accidentele colective sau de numărul de persoane care au nevoie de tratamente costisitoare.
Fostul ministru a subliniat că necesarul pentru tratamentele medicamentoase din oncologie a crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul dezvoltării capacității de diagnostic și tratament a României. Cheltuielile pentru tratamentul medicamentos au urcat de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depășește 10,3 miliarde de lei. Explicația oferită este că țara a dezvoltat mai multe centre de diagnostic – CT-uri, RMN-uri, PET-CT-uri, laboratoare performante, programe de screening și diagnostic mobil – ceea ce duce la diagnosticarea mai multor pacienți și într-un timp mai scurt.
În paralel, potrivit lui Rogobete, a crescut și capacitatea de tratament prin modernizarea spitalelor și secțiilor, dezvoltarea blocurilor operatorii, a secțiilor ATI și a serviciilor de radioterapie, precum și prin accesul la terapii moderne. „Mai mulți pacienți diagnosticați înseamnă mai mulți pacienți tratați. Iar mai mulți oameni tratați înseamnă, firesc, costuri mai mari”, a adăugat el.
Critici la adresa premierului demis și a șefului CNAS
Alexandru Rogobete le reproșează lui Ilie Bolojan și lui Horațiu Moldovan că privesc evoluția cheltuielilor din Sănătate „aproape exclusiv contabil” și că nu țin cont de creșterea capacității sistemului de a diagnostica și trata pacienți. În viziunea sa, această abordare denotă o lipsă de înțelegere a mecanismelor unui sistem de sănătate care s-a dezvoltat vizibil în ultimii ani.
Fostul ministru critică și ideea înlocuirii unor medicamente cu variante mai ieftine doar pe motiv că ar avea efecte similare. El susține că deciziile din domeniul medical trebuie luate în funcție de indicația medicală și că sănătatea nu se reformează „cu barda”. Rogobete admite că trebuie eliminată risipa, că prețurile trebuie negociate și că genericele și biosimilarele trebuie folosite acolo unde sunt indicate medical, dar atrage atenția că reforma nu trebuie să reducă accesul pacienților pentru ca tabelele bugetare să arate mai bine.
În încheiere, Alexandru Rogobete le transmite celor doi că sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri, ci un sistem viu, construit pentru oameni. El avertizează că o astfel de abordare riscă să pună în pericol sănătatea și viața pacienților.