Anchetă DIICOT: traseul financiar și schema cu bitcoin în cazul care îl vizează pe Călin Georgescu
Procurorii DIICOT au identificat o rețea de companii și entități din Elveția, Marea Britanie și Slovacia, precum și transferuri de bani despre care se susține că ar fi fost direcționați, prin diverse canale, către bitcoin sau o altă monedă digitală, iar unele conexiuni ar duce către Transnistria. Ancheta îl vizează și pe Călin Georgescu, dus la audieri în cadrul dosarului.
În cazul lui Călin Georgescu este menționată compania Mercando Green Technology AG din Elveția, care ar fi deschis un cont la Incore Bank din Elveția. Acest cont ar fi fost utilizat într-un circuit financiar în valoare de 1,1 milioane de euro, sumă menționată în contextul investigației privind circuitul banilor și al conexiunilor financiare analizate în dosar.
Conexiunile lui Ionel Rusen și legătura cu o plângere
În cazul lui Ionel Rusen sunt menționate mai multe entități, printre care Wealth Bank, EIBT Trust din Marea Britanie și Core Group din Bratislava, acesta din urmă prezentat ca un grup axat pe tokenizarea activelor digitale.
Legătura dintre Ionel Rusen și Massimiliano Arena ar trece prin Charles Douglas Anderson, investitor american și fost co-asociat cu Rusen. În circuitul financiar investigat apare o sumă de bani despre care se afirmă că este identică cu cea menționată în plângerea formulată de un om de afaceri din Buzău. Pe lângă băncile din Elveția, în circuit ar fi fost utilizată și o bancă din Marea Britanie.
Mecanismul anchetat: finanțări externe promise contra garanțiilor
Procurorii susțin că, începând din septembrie 2021, doi cetățeni români și un cetățean italian ar fi format un grup infracțional organizat care ar fi acționat în România și Marea Britanie pentru obținerea unor importante foloase patrimoniale. Cele trei persoane sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Ancheta vizează un mecanism prin care unor oameni de afaceri români li s-ar fi oferit posibilitatea de a obține finanțări externe, cu condiția achitării unor garanții bănești. În cazul aflat acum în atenția procurorilor, unei persoane vătămate i-ar fi fost promis un credit de șase milioane de euro.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi încercat să creeze aparența unei operațiuni financiare reale prin prezentarea unor documente și proceduri de creditare, ar fi indicat conturi în care urmau să fie efectuate plățile și ar fi comunicat pretinse aprobări ale finanțării. Pentru susținerea operațiunii ar fi fost organizate întâlniri atât în România, cât și în Marea Britanie, iar în cadrul acestora ar fi fost semnat și un contract de creditare. Persoana vătămată ar fi transferat, în aceste condiții, peste un milion de euro sub formă de garanție.
Majorarea creditului și perchezițiile din 21 septembrie
După ce finanțarea de șase milioane de euro nu s-ar fi concretizat, persoanei vătămate i-ar fi fost propusă o variantă extinsă a creditului, valoarea finanțării fiind majorată până la 15 milioane de euro. Pentru această operațiune ar fi fost solicitată o garanție suplimentară de 100.000 de euro. Nici această finanțare nu s-ar fi realizat, conform DIICOT, iar sumele plătite inițial drept garanție nu ar fi fost restituite. Procurorii indică un prejudiciu total care depășește 1,1 milioane de euro.
Luni, 21 septembrie, anchetatorii au efectuat cinci percheziții domiciliare în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Persoanele vizate sunt audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală. În cadrul aceleiași anchete, Călin Georgescu a fost dus la audieri, iar presa a relatat că acesta este una dintre persoanele vizate de dosar. În comunicatul oficial, DIICOT nu a nominalizat persoanele cercetate, procurorii indicând doar vârstele și cetățeniile celor trei suspecți.
Investigația are o componentă internațională, având în vedere că activitățile atribuite grupului ar fi fost desfășurate atât în România, cât și în Marea Britanie. Potrivit procurorilor, cei trei membri ar fi avut roluri distincte, dar complementare, iar mecanismul investigat ar fi urmărit obținerea unor garanții bănești de la persoane care sperau să acceseze finanțări externe importante.