România cere sprijin european pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a anunțat că a solicitat sprijinul statelor europene pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Demersul a avut loc joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii ministeriale a Alianței Nucleare, organizată în marja Consiliului Energie.
Contextul acestui demers este marcat de investigația aprofundată deschisă de Comisia Europeană în aprilie, pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea Unității 1 respectă normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.
Investiția, esențială pentru securitatea aprovizionării
„Pentru România, cooperarea în cadrul Alianței trebuie să aducă rezultate concrete și pentru proiectele noastre nucleare. Am solicitat sprijinul partenerilor pentru proiectul de retehnologizare, o investiție esențială pentru menținerea pe termen lung a producției de energie electrică cu emisii reduse de carbon și pentru securitatea aprovizionării”, a declarat Dumitru Chisăliţă, într-un comunicat de presă transmis de instituție.
Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei, Alianța Nucleară reprezintă un format de cooperare între state europene care susțin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, reducerea emisiilor și competitivitatea economiei. Prin coordonarea pozițiilor și dialogul cu instituțiile europene, statele participante urmăresc ca această contribuție să fie reflectată în politicile, legislația și instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene.
Discuții despre cadrul energetic european de după 2030
„Discuțiile Alianței Nucleare s-au concentrat asupra viitorului cadru energetic european pentru perioada de după 2030 și asupra contribuției energiei nucleare la securitatea aprovizionării, competitivitatea economiei europene și îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare. În cadrul reuniunii, ministrul a susținut necesitatea unui cadru european neutru din punct de vedere tehnologic, care să recunoască explicit contribuția energiei nucleare ca sursă de energie curată și să ofere condiții predictibile pentru investiții. Pentru România, valorificarea complementarității dintre energia nucleară și sursele regenerabile este esențială pentru un sistem energetic sigur, competitiv și cu emisii reduse de carbon”, a mai spus ministrul.
Oficialul a evidențiat importanța continuării dezvoltării proiectelor nucleare naționale pentru asigurarea securității energetice a României. În acest context, a adus în discuție publicarea deciziei Comisiei Europene – DG Competition privind începerea investigației referitoare la ajutorul de stat destinat proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la CNE Cernavodă, considerat un proiect strategic și de importanță deosebită.
Apel la susținere în consultarea publică
Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei, această etapă este una normală și importantă pentru un proiect nuclear, întrucât permite Comisiei Europene să analizeze proiectul și să evalueze mecanismul de finanțare. În acest context, ministrul a invitat statele participante la Alianța Nucleară să susțină proiectul de retehnologizare în cadrul consultării publice de 30 de zile, subliniind necesitatea unui cadru european care să faciliteze realizarea unor astfel de investiții.
„Am participat astăzi, la Luxemburg, la reuniunea Alianței Nucleare, în marja Consiliului Energie. Mesajul României este clar: energia nucleară trebuie să aibă un rol pe deplin recunoscut în viitorul cadru energetic european. Avem nevoie de reguli predictibile și de acces efectiv la finanțare pentru investițiile care asigură energie curată, disponibilă permanent și la costuri competitive pentru populație și industrie. Pentru România, cooperarea în cadrul Alianței trebuie să aducă rezultate concrete și pentru proiectele noastre nucleare”, a transmis oficialul.
Reactorul ar putea funcționa încă 30 de ani
În ianuarie 2026, România a notificat Comisia Europeană cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea reactorului Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Proiectul urmărește menținerea capacității actuale de producție a energiei electrice, de 706 megawați, și prelungirea duratei de funcționare a reactorului cu încă 30 de ani.
Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996 și este oprită din luna iulie, în contextul debitului scăzut al Dunării.