Dan Dungaciu compară programul SAFE cu afacerea Skoda din perioada interbelică
Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele partidului AUR, a criticat programul SAFE într-o intervenție televizată, apreciind că dincolo de disputa juridică dintre Guvern și Parlament trebuie analizat și conținutul achizițiilor militare prevăzute. El a comparat criticile aduse programului cu cele consemnate într-un raport al unei comisii de anchetă parlamentare din perioada interbelică, referitor la afacerea Skoda.
„Nefiind jurist, nu vreau să mă exprim într-o speță care e mai degrabă tehnică. Ce ne interesează pe noi și, evident, și pe mine este dacă între această dispută tehnică, pe care sigur juriștii trebuie să o clarifice, și conținutul a ceea ce a însemnat programul SAFE este o legătură. Pentru că din punctul nostru de vedere, încă înainte de a apărea această controversă de tip juridic, programul SAFE era un program care ar fi trebuit cercetat, evaluat în conținutul său”, a declarat Dungaciu.
El a susținut că raportul interbelic privind afacerea Skoda reproduce aproape identic criticile formulate astăzi la adresa programului SAFE. „În raportul interbelic se scrie: nu s-au consultat armata din punctul de vedere al achizițiilor, a fost mai degrabă vorba de achiziții politice; industria militară de apărare a fost neglijată; uzinele românești care ar fi putut să producă și să se dezvolte au fost neglijate; s-au cheltuit mulți bani pentru niște dispozitive militare care au venit oricum foarte târziu. Trăgând linie, cam despre asta ar putea să fie vorba și în programul SAFE”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.
Critici privind capacitatea de apărare în fața dronelor
Politicianul a adus în discuție și modul în care România răspunde amenințărilor reprezentate de drone, susținând că experiența războiului din apropierea granițelor ar fi trebuit să determine achiziționarea sau dezvoltarea unor echipamente adecvate.
„Suntem acum într-o situație în care România doboară încă dronele cu avioanele. Deci ridic avioanele ca să doboare dronele. Asta înseamnă că România, deși a fost în război ani de zile la frontiera ei și în ultimii ani a devenit evident un război în care drona contează într-un mod major, n-a fost capabilă nici să cumpere, nici să construiască, nici să achiziționeze materialul de care era nevoie în mod stringent”, a spus el.
Dungaciu a adăugat că doborârea dronelor este necesară, dar că recurgerea la avioane pentru această misiune reprezintă „o lipsă de adecvare cel puțin vinovată” și că cei care au adus România în această situație ar trebui să plătească.
Critici privind achizițiile militare și banii alocați prin SAFE
Prim-vicepreședintele AUR a contestat și oportunitatea unor cheltuieli de miliarde de euro pentru achiziții militare, făcând referire la compania beneficiară și la declarații atribuite președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind eficiența anumitor echipamente pe frontul din Ucraina.
„Am plătit șase, șapte miliarde unei companii care reprezintă o țară care n-are niciun soldat în România care ar putea să sprijine direct, nemijlocit, inclusiv prin descurajare orice prezență sau orice amenințare la adresa României. Am cumpărat lucruri despre care Zelenski însuși spunea că rezistă pe frontul din Ucraina 24 de ore maxim sau de care nu mai este nevoie în acest tip de război”, a afirmat Dungaciu.
El și-a exprimat speranța că, dincolo de aspectele juridice ale deciziei Curții Constituționale, va exista o analiză și a conținutului programului SAFE. „Noi credem în continuare că a fost o afacere proastă pe care statul român a făcut-o”, a conchis Dan Dungaciu.