„`html
A devenit din nou Germania omul bolnav al „Europei”?
„Situația este dramatic de proastă”, a recunoscut ministrul german al Economiei, Robert Habeck, în timp ce țara și-a redus prognozele de creștere pentru 2024 la 0,2%, față de 1,3% inițial. Aceasta este o lovitură dură pentru cea mai mare economie a Europei, care a cunoscut deja o scădere a PIB-ului cu 0,3% anul trecut. Și previziunile nu sunt mai optimiste pentru anii următori, cu o creștere de 0,5% în medie pe an până în 2028.
„Adevărul este că Germania suferă de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul multor ani”, a explicat Robert Habeck, care solicită „accelerarea reformelor”. Într-adevăr, „a existat, în epoca Merkel, o lipsă a investițiilor semnificativă cauza regulii de aur bugetare”, explică economistul Anne-Sophie Alsif.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an.
„Dacă aceste investiţii nu vor fi făcute acum, ţara riscă să se dezindustrializeze şi să sufere astfel o pierdere masivă de prosperitate în viitor”, a declarat separat economistul german Sebastian Dullien, preşedintele institutului de politică macroeconomică IMK din Berlin.
Cu una dintre cele mai slabe performanţe economice din zona euro, Germania a încheiat 2023 cu o contracţie a PIB-ului de 0,3%, afectată de încetinirea industriei sale. Situaţia s-a agravat în mod special în luna noiembrie, după ce Curtea Constituţională a decis neconstituţional transferul unor sume de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru investiţii în tranziţia climatică.
„În acest context, „Consiliul înţelepţilor”, cei cinci economişti care sfătuiesc Guvernul de la Berlin în materie de politici economice, a făcut zilele trecute un apel la o reformă a frânei datoriilor. „În forma actuală, frâna datoriilor este mai rigidă decât este necesar pentru a menţine viabilitatea datoriei şi limitează în mod inutil marja de manevră fiscală pentru cheltuielile viitoare”, susţin cei cinci înţelepţi.
Încetinirea cererii globale și creșterea costurilor energiei au lovit puternic industria germană, adăugându-se la penuria de forță de muncă, pe fondul ratei natalității în scădere și al îmbătrânirii populației. Companiile germane se plâng și de lipsa subvențiilor în comparație cu concurenții lor americani.
Sursa: HotNews
„`