Nicușor Dan, avertisment dur pentru Trump: „Nu sunt deloc optimist că Rusia dorește pacea sau măcar un armistițiu”
Nicușor Dan, președintele României, a transmis un mesaj ferm în cadrul unui interviu acordat postului francez Franceinfo, în timpul vizitei oficiale la Paris. El a subliniat că nu are deloc încredere în intențiile Rusiei de a căuta pacea în Ucraina sau măcar un armistițiu. Această declarație vine pe fondul tensiunilor crescute în regiune și a războiului declanșat de Moscova.
În cadrul discuțiilor cu președintele Emmanuel Macron, Nicușor Dan a evidențiat importanța ca Europa să transmită un mesaj clar Rusiei, subliniind că sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie constant și pe termen lung. El a insistat asupra necesității ca Ucraina să reziste, având în vedere că aceasta împărtășește aceleași valori fundamentale cu cele europene.
Conform declarațiilor sale, președintele României este sceptic în legătură cu planul de pace negociat recent între Washington și Kiev. El a exprimat îngrijorări serioase cu privire la posibilele consecințe pentru Europa în cazul unei înfrângeri a Ucrainei, avertizând că state precum România ar deveni vecine directe cu Rusia, ceea ce ar schimba radical situația geopolitică din regiune.
„Este bine că discutăm despre pace, dar nu sunt deloc optimist, nici măcar în acest moment, că Rusia dorește pacea sau măcar un armistițiu. Dacă vom deveni vecini cu Rusia, totul se va schimba”, a declarat Nicușor Dan, subliniind gravitatea situației.
Referitor la o posibilă trimitere de trupe românești în Ucraina, Nicușor Dan a respins categoric această opțiune, explicând că România, similar Poloniei, joacă un rol crucial ca rută pentru ajutoarele militare și civile destinate Kievului. „Acesta este un lucru pe care nu îl putem face”, a adăugat el, reafirmând angajamentul României de a sprijini Ucraina prin toate celelalte instrumente politice, economice și logistice disponibile, fără a implica direct armata română în conflict.
În plus, Nicușor Dan a discutat despre dimensiunea hibridă a agresiunii ruse, afirmând că nu are nicio îndoială că Moscova a purtat un război hibrid împotriva Occidentului de ani buni, inclusiv prin campanii de dezinformare. El a subliniat că acest tip de război a început imediat după anexarea Crimeei, acum aproximativ zece ani, și a menționat că capacitatea Europei de a combate dezinformarea este în prezent limitată, situându-se între 20-30%. Aceasta necesită o consolidare urgentă a instrumentelor de apărare la nivel european.