Noua lege AEP pentru anticipate. Schimbări pentru românii din diaspora

AEP propune o nouă lege pentru alegerile anticipate

Autoritatea Electorală Permanentă pregătește un proiect de lege care ar urma să reglementeze organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Anunțul a fost făcut de președintele instituției, Adrian Țuțuianu, care a precizat că documentul va fi pus în transparență publică săptămâna viitoare.

Potrivit acestuia, modificările legislative ar trebui adoptate înainte de o eventuală dizolvare a Parlamentului, astfel încât termenul scurt de organizare a scrutinului să nu îngreuneze exercitarea dreptului de vot. Proiectul nu are, deocamdată, statut de lege.

De ce este considerată necesară o nouă reglementare

Într-o conferință de presă susținută la Ploiești, Țuțuianu a explicat că Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegerile organizate la termen. La scrutinul parlamentar din 2024, data votului a fost cunoscută cu aproximativ patru-cinci luni înainte, în timp ce Constituția prevede că, după dizolvarea Parlamentului, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să aibă loc în cel mult trei luni.

„Astăzi n-am putea să punem în aplicare același mecanism, pentru că Constituția României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului”, a declarat șeful AEP.

Potrivit acestuia, cele mai dificile etape într-un calendar atât de scurt sunt înscrierea pentru votul prin corespondență, trimiterea și returnarea buletinelor de vot, precum și organizarea secțiilor din străinătate. El a invocat, ca reper, aproximativ 950 de secții care ar trebui deschise în afara țării, raportat la ultimele alegeri.

„Cetățenii care au dreptul de vot prin corespondență – trebuie să le creezi spațiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondență, să ai timp să le trimiți buletinele de vot și să le primești în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeași problemă se pune cu privire la votul în străinătate”, a explicat Țuțuianu.

Ce modificări sunt propuse pentru alegători

Conform măsurilor prezentate de președintele AEP, data alegerilor anticipate ar urma să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. Unele termene electorale ar fi scurtate, dar instituția susține că le-ar păstra pe cele necesare exercitării dreptului de vot.

Românii care vor să voteze în străinătate s-ar putea înregistra online în Registrul electoral începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului, în intervalul prevăzut de proiect. Pentru votul prin corespondență, înscrierea ar urma să se încheie cu 45 de zile înaintea scrutinului.

Proiectul mai prevede reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor. Aceste reguli sunt propuneri, nu prevederi deja intrate în vigoare.

Estimări privind costurile scrutinului

AEP estimează că organizarea unui scrutin anticipat ar costa aproximativ 112–113 milioane de euro, cu circa 30% mai mult decât alegerile din 2024, pe fondul creșterii prețurilor și tarifelor. Țuțuianu a atras atenția și asupra necesității de a asigura fondurile pentru organizarea votului.

După publicarea proiectului în transparență, acesta ar trebui preluat ca inițiativă legislativă și să parcurgă procedura parlamentară, a precizat șeful AEP. Prin urmare, anunțul instituției nu înseamnă că au fost convocate alegeri anticipate.

Condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului

Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și respinge cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație a șefului statului.