Tuvalu, amenințată cu dispariția: marea înghite treptat teritoriul arhipelagului
Tuvalu, un stat insular cu aproximativ 10.600 de locuitori, ar putea deveni nelocuibil până la finalul acestui secol. Arhipelagul este format din insule foarte joase, construite în jurul recifelor de corali, iar avansul mării și dispariția aproape totală a coralilor amenință ecosistemul care a făcut posibilă existența acestor insule.
Cercetările recente arată că un val de căldură marină a dus la moartea a aproximativ 99,9% dintre coralii analizați. Fenomenul este legat direct de încălzirea climei, potrivit oamenilor de știință. Biologul marin Austin Bowden-Kerby, care a urmărit îndeaproape schimbările produse în apele din jurul insulelor, susține că amploarea distrugerilor nu poate fi explicată prin activități locale precum pescuitul sau poluarea.
„Sistemul care a creat insulele a murit. Nu a fost poluarea. Nu a fost pescuitul excesiv. A fost pur și simplu un rezultat direct al schimbărilor climatice”, a declarat cercetătorul.
Dispariția coralilor reprezintă o problemă mult mai amplă decât pierderea unui ecosistem marin. Recifele contribuie la protejarea insulelor și la formarea terenului, iar Tuvalu depinde în mare măsură de acest sistem natural. În același timp, creșterea nivelului oceanului pune o presiune tot mai mare asupra arhipelagului. Estimările oamenilor de știință arată că, până la sfârșitul secolului, aproximativ 95% din suprafața țării ar putea fi afectată în mod repetat de apa mării în timpul mareelor înalte.
Efectele se resimt și în pescuit
Pentru oamenii care trăiesc în Tuvalu, criza nu se vede doar pe coastă. Se simte și atunci când ies la pescuit. Rajneel Singh, unul dintre cercetătorii care au studiat zona, spune că speciile care erau întâlnite în mod obișnuit au devenit mai greu de prins.
„Bătrânii obișnuiau să pescuiască snapper roșu și alte specii”, spune el. Astăzi, peștii apar mai rar, iar cei capturați sunt, în multe cazuri, mai mici. Pentru o comunitate care s-a bazat generații la rând pe resursele oceanului, schimbarea este una semnificativă.
Cercetătorii i-au prezentat situația și ministrului pescuitului din Tuvalu, în luna decembrie a anului trecut. Potrivit lui Singh, oficialii nu realizaseră cât de mare era amploarea fenomenului. „Nu știau”, a povestit cercetătorul.
Soluții pentru păstrarea terenurilor
În ciuda problemelor, autoritățile caută soluții pentru a prelungi cât mai mult perioada în care oamenii pot locui în siguranță pe insule. Una dintre metode este construirea de teren nou, ridicat deasupra nivelului mării. În capitala Funafuti, prin Tuvalu Coastal Adaptation Project, au fost create 7,3 hectare de teren înălțat și protejat de inundații și furtuni.
Proiectul a continuat și după prima etapă. În 2025 au fost finalizate alte lucrări, care au adăugat aproximativ 8 hectare de teren ridicat pe Fogafale, insula pe care se află cea mai mare parte a capitalei. Au fost luate măsuri și pentru protejarea litoralului. În cadrul primei etape a proiectului au fost consolidați aproape 2,9 kilometri de coastă. Noile suprafețe pot fi folosite pentru locuințe și servicii de care populația are nevoie și au fost proiectate pentru a rezista inclusiv în condițiile unei creșteri viitoare a nivelului mării.
Problema Tuvalu a ajuns și în atenția delegațiilor care participă la reuniunea pre-COP31 din 5-8 octombrie, organizată în Fiji și Tuvalu. Înaintea conferinței ONU pentru climă din noiembrie, în Turcia, reprezentanții mai multor țări vor putea vedea direct efectele creșterii nivelului mării și măsurile luate de autorități.